Treceți la conținutul principal

„De ce te-ai aranjat, te duci undeva?”

Da, am întâlnire cu viața este răspunsul meu de astăzi. 

În adolescență primeam mereu această întrebare pentru că nu ieșeam nemachiată nici să cumpăr pâine. Uneori mă machiam doar ca apoi să dorm la prânz. Toate aceste manifestări „excentrice” mă făceau ținta ironiilor și râsetelor, dar nu le luam în seamă. Îmi continuam ritualurile; mă îmbrăcam cu hainele pe care le îndrăgeam cel mai mult, iar uneori chiar adormeam cu hainele proaspăt cumpărate, atât de mult îmi plăceau. „Dar cine te vede?” auzeam frecvent și răspunsul din mintea mea e că „mă văd eu și e de ajuns”. 

M-am trezit de câteva ori în ultima perioadă adresând aceeași întrebare pe care am auzit-o de atât de multe ori: „De ce te-ai aranjat, te duci undeva?”. Mi-am dat seama că devenisem una dintre acele persoane care nu reușeau să înțeleagă de ce îmi doream să arăt cât se poate de bine chiar și atunci când nu merg „undeva”. 

Bunica mea are o vitrină plină cu pahare pe care nu le folosește. Am întrebat-o de ce. Mi-a zis că sunt pentru ocazii speciale și pentru musafiri. Doar că la „ocazii speciale” și „musafiri” tot pe cele din bucătărie le utiliza, iar acele pahare ajungeau să nu fie utile niciodată.

M-a amuzat teribil acest răspuns; mi-am dat seama că ea se consideră pe o treaptă inferioară, iar musafirii sunt mai importanți decât propria persoană. Eu am 5 căni și le folosesc pe toate. Mi se par multe chiar. Dacă vine cineva în vizită va primi una dintre ele, iar eu probabil mi-o voi alege tot pe cea pe care o folosesc cel mai des, pentru că mă consider la fel de importantă ca vizitatorii. 

Cumva la ea această atitudine este de înțeles. A prins vremuri foarte sărace unde singura ocazie de a merge la croitoreasă să-și facă ceva nou de îmbrăcat erau sărbătorile. Așa că „ocaziile speciale” erau cumva justificate. Dar asta nu se aplică multora dintre noi. 

Câte haine drăguțe aveți și nu le purtați, preferând să le păstrați pentru o zi „specială”? Și nu mă refer la îmbrăcămintea veche pe care o folosiți atunci când lucrați cu vopsea, când plantați legume etc. și aveți toate șansele să vă murdăriți. E și aceea utilă, însă acum vorbesc despre acele câteva piese din garderobă pe care le păstrați cu sfințenie pentru zile deosebite și altfel. De ce această zi nu se află în această categorie? Doar are același grad de unicitate ca ziua pe care o așteptați și o plasați undeva în viitor și în plus nu se va întoarce niciodată.


Mi-am dat seama că sunt de două zile în pijamale când am câteva haine care ar fi mai potrivite pentru „o întâlnire cu viața”. Așa vreau să mă găsească? În pijamale, cu părul vraiște, cu oja sărită, nemachiată, ascultând muzică tristă? Categoric nu. Vreau să mă întâlnească ca fiind cea mai bună variantă posibilă astăzi, atât fizic, cât și psihic. Și acest lucru vă doresc și vouă!

La mulți ani de ziua internațională a fericirii!

<a href="https://www.bloglovin.com/blog/19113413/?claim=p7tye5afkaw">Follow my blog with Bloglovin</a>

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce urăsc Valentine's Day din toată ființa mea?

Voi fi foarte subiectivă în această postare. Cred că a început în adolescență și fenomenul s-a repetat în fiecare an. Fiind influențată de publicații „remarcabile” pentru adolescenți precum „Cool Girl” și trecând treptat la Cosmopolitan, Glamour și alte reviste destinate femeilor mi se părea că V Day chiar înseamnă ceva. Iar faptul că de fiecare dată, dar de fiecare dată se întâmpla ceva și nu eram în cuplu în această perioadă sau suspinam după vreun „ființ” la care se ajunge greu, că altfel nu e interesant, mă făcea să cred că e ceva în neregulă cu mine.

Apoi, o dată cu vârsta am început să înțeleg că la fel ca și Moș Crăciun, Iepurașul de Paște și alte personaje mirifice, Cupidon există doar ca să-i ajute pe oameni să cumpere lucruri urâte, pe care în mod normal nu le-ar cumpăra. Dar la presiunea societății și de teama de a nu rămâne singuri cumpără inimioare de pluș, trandafiri roșii parfumați, prăjituri în formă de inimă. By the way, știți ce formă are inima? Nu are nicio legătură…

Ieftin, dar bun, prietene - are tot ce vrei pentru un păr superb

Sunt anumite produse cosmetice la care mă întorc, deși îmi place să testez cât mai multe. Din această categorie face parte și serul pentru vârfuri despicate, cel verde de la Avon. E pur și simplu ce trebuie pentru sezonul rece.

Deși îmi place să am volum la păr și e destul de trist că nu-l pot obține în mod natural ca alte persoane, acesta îmi place (culmea) pentru că mi-l face și mai drept decât este deja. Doar că este un păr drept ce pare îngrijit, strălucitor și care miroase genial, un atribut comun pe care-l au toate produsele cosmetice pe care le prefer în mod uzual.

Am aflat între timp și cum se numește mulțumită Google (Daily Shine de la Advance Techniques). Iar cel mai mult îmi place mirosul, după cum am subliniat mai sus. Partea amuzantă e că nu pot să-l asociez cu nimic, nu seamănă cu nimic din ce cunosc, parcă are un miros al lui specific. Și m-am bucurat că l-am redescoperit la fel de bun ca atunci când l-am cumpărat pentru prima dată, acum 6 ani și când o grămadă de perso…

Am găsit „Jurnal de Bac”, neprelucrat și găsit total întâmplător. Genial și fără spații după virgule

Jurnal de Bac17 septembrie 2010Azi s-a făcut,ca de altfel în fiecare an trafic de cărţi. S-au vândut şi s-au cumpărat înaceiaşi măsură.Ca la piaţă. Eu aveam doar patru lei,atât am apucat să iau când am plecatla şcoală. Am zărit chioşcul de ziare şi era să cobor să-mi iau o revistă. Nu prea mă potabţine. Şi ce e dureros e că sunt conştientă că nu-mi folosesc la nimic,poate doar pentru amânca mama seminţe pe ele. Nu mai găsesc nimic interesant în paginile lor colorate.Toate subiectele sunt reluate la nesfârşit.19 septembrie 2010Caz de urgenţă,deschid DEX-ul la imaginar poetic. Nu găsesc. Ultima soluţie:caut pe net.Şi caut,şi caut şi caut…Când în sfârşit am crezut că am descoperit definiţia salvatoare eaarată aşa: „Imaginar poetic- Concept integrator al antropologiei şi al poeticilor moderne,definit ca viziune reunificatoare a conştientului şi a inconştientului în raportareafiinţei umane la mediul înconjurător,reprezentabilă poetic într-o sumă uriaşă de imaginifundamentale,în reperele că…